16 octombrie 2005

S-a mai incheiat o saptamana de lucru, am facut o luna de cand sunt angajat la Costi’s Famous Fish Café. Ce sa zic, nu e chiar visul meu acest job si nu cred ca as putea sa lucrez aici o perioada indelungata. E o munca grea, uneori de abia astept sa vina una din zilele libere ca sa-mi pot trage sufletul…
Dar nu ma plang, ceea ce conteaza este ca am un job cu care reusesc sa-mi acopar cheltuielile aici si chiar sa fac unele investitii.

Imi spunea un coleg de la servici ca de ce am dat 419 dolari pe un birou de la IKEA, ca o masa (care e mult mai ieftina) nu e de ajuns? I-am spus ca n-am plecat din Romania ca sa traiesc mai prost ca acolo si ca prefer lucrurile de calitate chiar daca sunt mai scumpe. Deci nu mi-am luat masa+scaun simple si nu o sa-mi iau un calculator de 500 AUD caci sunt si computere la pretul asta…Sunt informatician, pentru numele lui Dumnezeu! Prefer sa stau fara PC pana strang bani pentru unul bun, adica unul care nu e deja depasit tehnologic.
Iar calitatea, binele sau confortul sunt niste concepte care variaza de la persoana la persoana, fiecare poate intelege diferit aceste lucruri. Nu vreau sa dau definitii sau explicatii referitor la tema asta, e un domeniu destul de sensibil care lasa loc la multe interpretari.

Eu acum nu traiesc nicidecum bine aici dar asta e doar pana gasesc un job adevarat, nu slujba asta cazuala de la restaurant. Asta nu inseamna ca o sa incep sa-mi cumpar lucruri ieftine sau ma putin confortabile doar pentru doar astea imi permit, prefer sa nu le cumpar deloc…Asta e “filozofia” mea referitoare la cumparaturi, nu am pretentia ca e cea mai buna, da’ ce pot sa fac, asa gandesc eu…Muncesc din greu pentru banii astia, sunt prea sarac ca sa-mi permit lucruri proaste.

Uneori cand fac curat la o masa dupa niste ******* mizeriosi sau cand car cutii de 20-30 kg, ma gandesc ca nu merit sa trec prin asa ceva, ca nu e drept sa fac o asemenea munca. Mintea mea mai lupta inca cu ramasite ale mentalitatii Romanesti cum ca e degradant sa prestezi o munca sub calificarea ta. Consider ca este o munca grea dar degradanta in nici un caz. Si chiar daca ar fi asa, umilinta e ceva ce nu multi se pot lauda ca o pot accepta pentru propria persoana. A face o munca necalificata, a accepta sa “te cobori” sub nivelul tau, in ciuda de faptului ca nu o faci de voie ci de nevoie, e o dovada de caracter si de tarie psihica.
Eu cred ca aici in Australia, intr-o societate civilizata, nu exista “a te cobora sub un nivel”, orice munca cinstita este buna atata timp cat iti permite sa traiesti in limite rezonabile o perioada de timp. Calitatea vietii unui individ poate fi scazuta la un moment dat, dar acel individ trebuie sa lupte pentru a-si imbunatati traiul, sa gaseasca solutii pentru a trai bine potrivit standardelor sale. A aspira la mai bine a fost dintotdeauna o trasatura profund umana, “nemultumirea” cu ceea ce posedam la un moment dat (mereu vrem mai mult) ne defineste aceasta umanitate.
Destul cu filozofia, iar scriu despre lucruri care nu au legatura cu emigrarea. Eh, o sa cada la cenzura…

Ne spunea profa’ de la AMES ca experienta emigrarii poate fi fustranta, ca poate include “underemployment” si “lost of status”. Dar ceea ce e important, si ne-a spus sa ne amintim aceasta in clipele grele, e ca toate astea sunt doar temporare, ca pana la urma iti gasesti drumul tau aici, ori te reorientezi ori reusesti sa-ti gasesti acelasi tip de job pe care l-ai profesat in tara de bastina. In esenta e vorba de faptul ca trebuie sa ramai optimist si sa gandesti pozitiv. Nu poti face asta tot timpul dar macar poti incerca sa gasesti partea buna in tot ceea ce faci sau dintr-o situatie.

Eu nu stiu ce as putea sa fac in viitor in afara de IT, nu ma pricep la altceva si nici nu-mi place sa fac alt job. Si din IT sunt domenii care nu prea ma atrag si chiar sunt dispus sa-mi schimb profilul in informatica daca e nevoie. Insa o cariera in alt domeniu decat IT-ul este exclusa, asta e singura mea “pretentie” ca sa zic asa. Si o sa o obtin chiar daca imi va lua un an sa fac asta sau chiar daca nu voi gasi un job in informatica in Sydney, orasul pe care il iubesc.