2 octombrie 2005

Inca o zi de munca la restaurant…Am inceput sa ma obisnuiesc cu oboseala, nu imi mai tremura picioarele cand ajung acasa. Dar de obosit tot obosesc, mai ales dupa doua zile in care am muncit in total 20 de ore (ieri 11 si azi 9).

Azi inainte de a pleca de la munca, seful ne-a strans pe toti si ne-a dat cate o bere Heineken, pe care a cumparat-o din banii lui din barul de visavis. Ne-a laudat, a spus ca e mandru de noi, ca in weekendul asta am facut vanzari de X dolari. Nu o sa fac publica suma ca “it’s not fair” insa este o cifra impresionanta. Deci afacerea merge, seful e multumit, angajatii la fel. Cel putin pana acum…

Azi a fost ziua marii finale de rugby, de pe la 6 seara a inceput sa se rareasca lumea pe strazi. La ora 9 cand am plecat spre casa, de abia daca mai intalneam 2-3 trecatori, grabiti si aia…In barul de peste drum de restaurantul nostru era o nebunie, era plin de lume inca de pe la 5 dupa amiaza; in barul ala sunt niste televizoare imense (din alea subtiri) si toata lumea a venit cu multe ore inainte sa bea si sa urmareasca finala. Erau deja “incalziti”, se auzea pana la noi cum cantau de mama focului, in special melodii INXS si U2.