24 iulie 2005

La ora 9 dimineata am fost la prietenii mei din Marrickville, la Catalin si Anca. Dupa ce am mancat niste clatite foarte bune facute de Anca (mie imi plac tare mult dulciurile), m-au invitat sa merg cu ei in Royal National Park, care se afla in apropiere de Sydney. Normal ca am vrut sa vin, n-am mai iesit niciodata din Sydney pana acum. Ei obisnuiesc ca aproape in fiecare duminica sa se urce in masina si sa plece sa colinde imprejurimile orasului si chiar mai departe.

Royal National Park este o zona protejata, de dimensiuni foarte mari (in jur de 30 de hectare), in care fauna si flora sunt pastrate asa cum sunt de mii de ani, in salbaticie. Este al doilea parc national din lume ca vechime dupa Yellowstone din SUA. E o zona cu multa padure dar si zone de coasta stacoase sau mici golfulete in care sunt plaje.
La intrarea in aceasta zona se plateste o taxa de 11 AUD sau poti sa platesti pentru un an 57 AUD. Am mers prin padure pe o sosea foarte buna dar foarte intortocheata, pana am ajuns la ocean (de fapt Marea Tasmaniei) caci citisem pe niste pancarde ca in acel loc se pot vedea balenele. Balene n-am vazut desi ne-am tot uitat la ocean, insa am vazut o multime de pasari care zburau deasupra apei. Nu stiu ce fel pasari erau ca le vedeam de departe, dar am vazut una care zbura ce zbura apoi plonja in apa ca o sageata, se ducea la fund, dupa care zbura din nou. Prima data am crezut ca are vreo problema si pica asa din cer, semana cu un avion care se prabuseste cu botul in jos, dar dupa aceea mi-am dat seama care e treaba cu ea.
Am urcat pe niste stanci abrupte, masive, si ne-am uitat la multimea de salupe, barci sau iahturi din larg in care erau oameni care cred ca asteptau si ei sa vada balenele sau pur si simplu iesisera la o plimbare in larg.
In zona in care am ajuns noi era un golfulet unde apa era foarte curata, verde bineinteles si nu avea mai mult de doi metri adancime. Zona era de o salbaticie si o frumusete extraodinara. Am coborat pe plaja si am vazut apa si de jos, chiar am incercat-o cu mana, era cam rece.
Erau destui de multi oameni, toti cu masinile desigur, caci n-ai cum sa ajungi pe jos pana acolo, din loc in loc erau amenajate locuri pentru gratar, mese de lemn, telefon, toalete, etc. Erau parcari langa zone doar cu iarba sau cu copaci mai rasfirati; acolo puteai sa-ti intinzi patura si sa petreci o dupamiaza placuta cu familia sau cu prietenii. E un loc foarte, foarte frumos.