3 august 2005

O zi agitata am avut azi…Dimineata a inceput bine, am fost la cursuri. Profa’ m-a intrebat de ce am lipsit doua zile, i-am spus ca am avut multe interviuri. I-am mai zis ca astept raspunsuri si ca sper sa am o slujba in curand. In timpul orelor m-au sunat vreo trei agenti si am discutat cu ei la telefon. Cand sunt la cursuri am telefonul pus pe vibratii si cum ma suna cineva ies repede pe hol si vorbesc; de fiecare data cand ma intorceam in clasa profa’ ma intreba: “ai luat jobul?”. Not, not yet, ziceam eu… 🙂

Nu stiu daca am mai vorbit despre asta dar cursurile aici sunt foarte deschise; mesele sunt dispuse in mijlocul clasei si toti formam un cerc in jurul lor. In timpul orelor se discuta liber, fiecare poate intreba orice, profa ne corecteaza uneori cand ne exprimam gresit. La indieni le spune sa deschida gura mai mare cand vorbesc; latino-americanii cand incep sa vorbeasca nu se mai opresc si trebuie sa le zica de fiecare data sa se mentina la subiect, iar chinezii si asiaticii in general sunt foarte timizi, nu prea se baga in discutie decat daca sunt intrebati expres. Cand se discuta despre un subiect profa’ poate sa zica “dar tu Ping Ling ce parere ai despre asta”, si atunci Pong Ming isi spune parerea.
Uneori avem cate o tema de grup si atunci ne mutam mesele si formam grupuri de care 3-4 persoane, facem tema si apoi trebuie sa prezentam subiectul celorlalti. La sfarsit celelalte grupuri ne pun intrebari, profa ne spune daca am abordat bine subiectul, ce greseli am facut, etc.
E un sistem foarte bine pus la punct, te ajuta foarte mult nu numai sa-ti imbunatatesti engleza dar te invata cum “se te vinzi”, “sa devii irezistibil” pentru angajator. Recomand tuturor care emigreaza aici sa faca aceste cursuri, atat cat se poate. Insa e foarte important sa te puna in clasa “skillmax” caci daca nu stii suficienta engleza incepi de la “Mary have an apple”, varianta australiana a propozitiei de clasa I-a “Ana are mere”.
Azi am inceput sa invatam despre CV si Cover Letter, cum se redacteaza, ce sa scriem in ele, samd. Fiecare a trebuit sa vorbeasca despre cateva calitati pe care le poseda, apoi sa spuna un defect pe care il are. Intrebarile astea simuleaza situatii reale din timpul interviului cand poti fi intrebat exact aceleasi lucruri. Dupa ce fiecare dintre noi vorbea, profa’ spune daca e bine sau nu, te indruma si iti dadea idei de cum ar fi mai bine sa procedezi.

Dupa cursurile de la AMES am fost acasa si am mancat (gata, s-a terminat cu mesele in oras ca nu mai am bani) apoi am fugit la agentia de joburi sa vad ce joburi au mai aparut pe internet si sa aplic la ele. Am gasit destule, am aplicat si azi la vreo 10. Bineinteles ca mobilul meu a inceput sa sune din nou…Am vorbit cu doi agenti si a ramas ca ma mai suna ei daca reusesc sa stabileasca o intalnire cu clientul (la fel ca si la telefoanele primite dimineata). Ce e bine la treaba cu agentii, e ca sunt foarte multe agentii de intermediere, caci sunt joburi multe in Sydney, aici piata fortei de munca este cea mai efervescenta din Australia; mai mult decat atat, poti fi sunat de diferiti agenti de la aceiasi agentie dar pentru joburi diferite, ceea ce multiplica numarul de oportunitati. Agentii astia isi pun reputatia in joc cand te propun pentru job caci daca o dau in bara, adica tu esti total pe dinafara cu postul la care ai obtinut intalnirea mult dorita, data viitoare clientul se orienteaza spre alt agent sau chiar spre alta agentie. Deci din cauza asta nu e important cate interviuri telefonice cu agentii ai, ci cate se finalizeaza cu invitatii la interviu direct.

Al treilea agent care m-a sunat in dupaamiaza asta, pe la ora 16.30, dupa o scurta discutie mi-a propus sa ne intalnim pentru un inteviu. Am intrebat cand. “Azi, acum!”. I-am spus ca nu pot azi, caci ar fi mai bine pentru maine. Eram constient ca n-am timp sa ma duc acasa sa-mi iau “costumul de interviuri” si sa ajung la el. Dar am fost total neinspirat cand i-am raspuns la intrebarea “de ce nu ne putem intalni azi”, spunanadu-i ca am deja programat un interviu la 17.30 in CBD. A zis, “nici o problema, ne intalnim inainte de interviul pe care il ai caci si noi tot in CBD avem birourile, in Australia Square”. Am incercat sa-i spun ca nu e bine sa ne grabim, ca e mult mai bine sa ne intalnim maine, dar asta era capos rau, “ca sa incercam azi, nu dureaza decat 10 minute”. Mi-a propus sa nici nu vin la ei la birou, ne intalnim in fata la statia de tren Wynyard din George Street si mergem la o terasa sa discutam. Ce sa mai zic, cand l-am vazut asa disperat sa ne intalnim (de parca el n-avea job nu eu) am acceptat si i-am spus ca la 17.00 ne intalnim in fata la Wynyard.
M-am aruncat intr-un autobuz si in 20 de minute am fost in Martin Place apoi inca 10 minute am facut pana in Wynyard. Am ajuns la fix 17.00 si dupa un minut a aparut si el. Am fost la o terasa, m-a intrebat ce beau si mi-a facut cinste cu un ceai. Nu stiu ce impresie am putut sa fac in blugi si in camasa cu maneca scurta, nebarbierit de ieri. Caci de aia nu voiam sa ma intalnesc cu el azi, la fiecare interviu trebuie sa arat impecabil, astia te refuza si doar daca le mirosi urat. Ne-a spus si profa’ ca australienii sunt obsedati de curatenie si de mirosuri, trebuie sa ne prezentam perfect din punctul asta de vedere, poti sa ratezi un job doar pentru ca ai transpirat si se simte…Si sunt cu totul de acord cu ei din punctul asta de vedere.
Am vorbit 20 de minute cu agentul asta, clientul pe care il reprezinta este o “mare firma de avocatura”, mi-a spus numele si se astepta sa fiu dat pe spate dar m-a lasat rece. Astia cauta un DBA (Database Administrator) pentru sediul din Sydney caci au birouri in toate orasele mari din Australia. Am vorbit depre joburile mele precedente, care au fost ‘my duties”, cu ce tehnologii am lucrat si care sunt punctele mele forte. Am observat ca agentii astia nu prea se pricep la detalii tehnice, cu cat intri mai in detaliu cu atat sunt mai in ceata. Insa trebuie sa vorbesti in continuu, sa dai exemple, ei isi noteaza constiicios toate datele pe care le dai. Din cand in cand te mai intreaba “si cu asta cati ani ai lucrat” sau “de ce ai plecat de la firma X”. Oricum trebuie sa-i impresionezi, si nu o poti face decat vorbind fluent, la obiect, dand cat mai multe exemple. Si cred ca mi-a reusit din plin asta, am avut un debit verbal cu care l-am inundat. Parea foarte multumit de interviul asta, a ramas ca vorbeste cu clientul si mi-a promis ca “in mod sigur” aranjeaza o intalnire directa, maine o sa ma sune sa-mi spuna unde si la ce ora. “Parole, parole, parole….”, cum suna o melodie italiana de acum 20 de ani. M-am saturat de cuvinte vreau fapte!

Dupa interviu am plecat acasa dar cand sa intru la dus, la 18.50 suna telefonul. Era un CTO (Chief of Technical Office) de la o companie care au disponibil un post de Network&Systems Administrator. N-am inteles eu prea bine, cred ca sunt o companie de consultanta si servicii in IT, si ceea ce cauta este un “guru” in networks si baze de date. E clar ca nu sunt omul lor, ca imi cunosc limitele, n-am pretentia ca sunt “super bazat” in baze de date iar cu networking-ul am avut de-a face doar tangential in joburile mele. Iar despre SQL Server, stiu mult, dar mai am mult de invatat, cine se lauda ca stie tot ce tine de SGBD-ul asta ala ori e incostient ori mincinos.
Tipul asta a trecut direct la subiect, nici nu l-a interesat unde am lucrat, care au fost indatoririle mele, de cand am venit in Australia si alte detalii din astea. A intrebat daca am timp sa raspund la niste intrebari, mi-am dat acordul si am inceput sa vorbim. Si am vorbit asa 29 de minute…Se vedea ca tipul e din bransa, cunoste meserie, stie ce sa intrebe. Nu are relevanta aici sa spun despre ce am discutat, cert e ca m-am descurcat excelent si nu erau lucruri simple ci chestii tehnologice de finete care daca nu aveai experienta, nu aveai de unde sa le stii. Asa ca m-am facut cu un interviu direct maine la 14.30. Good on me!

Deci sa recapitulam, maine astept un rezultat la un interviu, astept cel putin doua interviuri directe cu angajatorul, si am un interviu, toate pentru joburi de top. Stau destul de bine zic eu, dar nu ma culc pe o ureche, maine vreau sa ma mai duc la internet sa aplic in continuare la ce joburi noi au mai aparut pe piata. E timpul sa gasesc slujba aia buna caci situatia mea financiara se deterioreaza pe zi ce trece…Azi am scos 460 AUD de pe cardul de la banca si am platit la St. George Bank chiria pe inca doua saptamani in avans. Cu ce mai aveam platit pot sta pana pe 25 august fara probleme, insa pe 25 trebuie sa platesc neaparat. Deci mai am trei saptamani ca sa-mi gasesc o slujba, ORICE slujba…Tot azi mi-am facut inventarul lichiditatilor: 70 dolari cash si 45 dolari in cont la banca. Trist… 🙁