30 iulie 2005
Am plecat de dimineata cu Anca, Catalin, Andy si Kristy la o plimbare pe tarmul Pacificului, sa vedem plajele. Am lasat masina in Coogee si am luat-o pe jos de lungul apei. Tarmul Australiei e in general inalt si stancos, plajele se afla in golfuri mai mici sau mai mari. Dar plajele astea sunt adevarate bijuterii, au un nisip galben si foarte fin, ca o pudra. Toate plajele pe care le-am vazut aveau plase pentru rechini, adica erau sigure din punctul asta de vedere. Am inteles ca rechinii pot inota si in ape foarte putin adanci, deci fara plasele astea e cam riscant sa faci o baie in ocean. Plaja la care am fost saptamana trecuta, in Royal National Park, era una din fara plasa anti-rechini, deci cam riscanta…Acum am aflat si eu lucrurile astea, eu eram gata sa fac baie acolo daca era mai cald. 🙂
A fost o zi foarte calduroasa, am vazut oameni facand scuba diving, surfing, caiac-canoe, inotand in ocean sau facand plaja. Nu mai are rost sa spun cum e apa, de fiecare data cand o vad ma socheaza prin culoarea verde si prin claritatea ei.
Am mers pe stanci, pe plaje, ne-am catarat, am urcat, am coborat, am facut poze…Am vazut plaja din Coogee plus alte plaje micute si am ajuns in cele din urma la faimoasa Bondi Beach. Asta e intr-adevar o plaja extraordinara, situata intr-un imens golf natural si e cea mai cunoscuta plaja din Australia; de aceea e cea mai frecventata vara de turisti straini, aici vara avand ocazia sa auzi cam toate limbile pamantului. Ce sa zic, am ramas fara cuvinte cand am vazut cat de curata e, cat de bine intretinuta si cate facilitati ai acolo.
Imediat dupa plaja, pe toata lungimea ei este o parcare apoi o fasie de vreo 100 metri latime de gazon cu copaci, bancute si mese pentru picnic. Apoi vine o strada plina cu magazine, in general fast-food sau terase, astazi pline de lume; vara am inteles ca e super aglomerat aici, astepti vreo jumate de ora pana ajungi sa cumperi ceva. Am luat si noi mancare de la OPORTO, un lant de fast food-uri renumit in Sydney. Pentru jumatate de pui cu sos, o portie de cartofi prajiti, si o cutie de pepsi am platit 9.98 AUD, ceea ce trebuie sa recunosc ca e un pret foarte bun. Am luat mancarea si am mancat cu totii pe iarba, langa pescarusii care de abia asteapta un cartof sau o bucatica de paine.
Ne-am intors inapoi dar nu pe acelasi drum pentru ca eram tare obositi si am folosit niste scurtaturi. Trebuie sa spun ca aproape pe toata lungimea tarmului sunt case, in general vile cu un etaj sau doua, foarte cochete. Va dati seama cum e sa te trezesti dimineata cand rasare soarele, sa iesi in balcon si sa vezi oceanul? Unele au peretii dinspre ocean numai din sticla, poti sta pe canapea in casa sa privesti apa, sau cum apune soarele in ocean….Iar din unele vile poti cobora direct pe plaja, ceea ce e si mai frumos….Andy spunea ca o casa din asta costa in jur de doua milioane de dolari, deci cam scumpa pentru mine deocamdata. 🙂
Cand am venit am trecut pe langa un cimitir situat chiar pe tarmul inalt, iar acum la intoarcere am luat-o direct printre morminte. Ce sa zic, aici pana si mortii “o duc mai bine” adica au conditii mai bune unde “se odihnesc”, decat cei din Romania, nu ca ar mai conta dar asa ca idee. Si e un cimitir cu vedere directa la ocean, cred ca e destul de scump sa “stai” acolo. 😉
Am ajuns din nou pe plaja din Coogee unde am privit apusul soarelui si ne-am odihnit, iar cand s-a facut intuneric, pe la 17, am plecat acasa.
A fost o excursie tare frumoasa, si desi acum ma dor picioarele de cat am mers, a meritat tot efortul. La vara, care incepe din octombrie, in fiecare weekend o sa ma duc la plaja sa ma prajesc si sa fac baie in ocean. That’s a real good life my friends!