4 August 2005

Dimineata am fost la cursurile de engleza, azi s-a discutat despre posibilele raspunsuri la intrebarea “Vorbeste-ne despre tine” care este pusa foarte des la interviuri. Toti au raspuns la intrebarea asta si dupa fiecare raspuns profa spunea ce a fost prost in acel raspuns. La pauza l-am intrebat pe Jiang Lei cu care eram in echipa, si care este un contabil din China, de ce deseneaza literele chinezesti si nu scrie in engleza cand ia notite. Mi-a zis ca e mai rapid pentru el sa scrie asa si mi-a dat exemplu de niste desene din alea care pot reprezenta o propozitie din engleza. Mi-a mai zis ca exista doua dialecte principale de chineza: cantonese si mandarin. Astea au scrierea la fel, dar daca doi din astia diferiti vorbesc, nu se inteleg. E tare grea limba asta, pentru mine e…chineza, nu inteleg o boaba din ea.

Am plecat mai devreme de la cursuri pentru ca trebuia sa ma pregatesc pentru interviul de la 14.30. Am fost acasa si am mancat apoi pe la 13.30 m-am intalnit cu Corneliu, sotul lui Adi. Am mai vorbit pana acum cu ei la telefon, sunt oameni tare de treaba, care vor sa ma ajute. Bineinteles ca i-am cunoscut asa cum i-am cunoscut pe toti prietenii mei romani de aici, adica pe internet. E bun internetul asta, eu am spus mai demult ca pe langa rolurile informativ, educativ si chiar distractiv, internetul are un rol social pentru ca face posibila apropierea intre oameni pe care nu i-ai cunoscut niciodata si poate ca nici nu o sa-i cunosti personal.
Am vorbit cu Corneliu despre CV-ul meu si despre moduri de abordare al interviurilor. Am aflat lucruri utile pe care am sa le aplic la interviuri. Deasemenea m-a sfatuit sa-mi fac CV-ul de trei pagini caci in IT, daca ai experienta, este comun sa depasesti doua pagini. Asa este, am ce scrie si pot sa umplu si cinci pagini, in weekend o sa-l refac ca sa ocupe trei pagini.

Pe la 13.35 am primit un telefon de la managerul IT al “Lane Cove Council” care mi-a spus ca a primit aplicatia mea, mi-a multumit ca am aplicat la ei si mi-a spus ca voi fi chemat la interviu in urmatoarele doua saptamani. Sunt foarte amabili astia din posturile apartinand “local government”, se simte ca sunt in slujba ta si ca incearca sa “do the best” pentru tine. Si chiar daca nu o fi asa, macar se straduiesc sa lase impresia asta. Sa amintesc cum ti se vorbeste la primaria dintr-un oras oarecare din Romania si cum se “dau” posturile din puterea locala? N-are nici un rost…Cand o sa primiti un telefon prin care un “sef” sa va multumeasca ca ati aplicat la o pozitie din departamentul lui dintr-o primarie sau consiliu local, sa ma anuntati si pe mine…

Am alergat la interviu, firma avea birourile in Druit Street. Daca stiam ce ma asteapta acolo, beam un red bull, luam o cutie de energizante si mancam doua cutii de spanac-ca Popeye marinarul. Intai mi-au dat niste teste, cica sa le fac intr-o ora. Am terminat in jumatate de ora, la 25% din intrebari nestiind ce sa raspund. Adevarul e ca postul asta e de Network and Systems Administrator, e ceva prea putin legat de programare si bazele de date adica domeniile in care ma pricep si am experienta. Si atunci de ce naiba m-a intrebat aseara probleme din Sql Server!? In fine, dupa ce i-am zis ca am terminat testele au venit doi tipi si au inceput “sa traga” cu intrebari. Ca de ce ai raspuns asa la intrebarea asta, ca nu se poate si in alt fel, ca sa presupunem ca…,samd. Oricum unele intrebari erau aiurea, de exemplu “ce diferente exista intre SQL Server 2005 si 2000?”. Ce sa zic, ala a aparut de cateva luni, nici o companie nu lucreaza cu el inca, si eu trebuie sa stiu diferentele…Da’ tot le-am zis ceva, ca are un sistem de blocari mai bun, la nivel de linie ca am citit asta undeva. Si am tot discutat asa pana la 17.15 cand m-au “eliberat” in sfarsit. Ideea e ca la intrebarile legate de retele eram cam pe dinafara, de unde naiba sa stiu eu ce e aia un “concentrator CISCO” si “network mask”. Mda, asta e riscul daca aplici la un job “related” cu ceea ce stii tu…Gata, nu mai aplic la “network administrator” chiar daca vad si “sql server” la cerintele postului asa cum am vazut aici.
Oricum, m-au terminat astia, cand am iesit de acolo, dupa aproape trei ore de interviu (n-am mai vazut asa ceva), eram tare obosit. Si tot efortul a fost in zadar, e clar ca nu sunt omul lor, au nevoie de altceva, nu de ceea ce stiu eu.

Deocamdata nici o veste de la interviul la care am fost saptamana asta, si nici de la agenti. Maine o sa le dau telefoane la toti sa intreb cum sta treaba.
Cand am ajuns acasa am gasit in cutia postala cardul de la Medicare, arata ca un card bancar si are embosat pe el numele meu si un numar. Am intuit eu bine ca Medicare o sa-mi trimita un card…In scrisoarea care il acompania scrie sa-l prezit daca ma duc la doctor, la spital sau “when having Pharmaceutical Benefits Scheme”, asta nu stiu ce e, cred ca e ceva legat de farmacie si medicamente. E valabil pana in decembrie 2011, deci sunt asigurat pana atunci, nu ma lasa astia sa mor daca ma imbolnavesc… 🙂