5 august 2005

Dimineata la cursuri am studiat diverse CV-uri si am discutat ce e bun si ce e gresit in ele. A fost munca de grup, fiecare grup a avut cate un CV de analizat si prezentat celorlalti. A fost interesant, greseli frecvente sunt de formatare a textului si de irelevanta a unor informatii prezentate. Am aflat cu ocazia asta ca sunt doua tipuri de CV-uri: functional si cronologic. Cel functional e indicat in meserii practice ca informaticieni sau ingineri iar cel cronologic pentru meserii mai liberale.

Dupa asta am mers acasa unde dupa ce am mancat am plecat la agentia de joburi sa dau telefoane si sa aplic pe internet. Am inceput cu agentul care era disperat sa se intalneasca cu mine si care mi-a facut cinste cu un ceai alaltaieri. Mi-a spus ca din pacate rezultatul e “unsuccesfull” pentru ca nu a reusit sa convinga clientul sa stabilim o intalnire…Cica firma respectiva vrea pe cineva cu “australian work experience”. Mda, e foarte bun motivul ce sa zic, si eu sunt de pe planeta Marte, acolo nu lucram cu calculatoare, nu programam in engleza si comunicam prin vibratii. Au inceput sa ma enerveze astia cu “minunata lor experienta australiana”, dar nu-i nimic ca nu reusesc ei sa ma opreasca sa caut joburi in IT.
Apoi am sunat-o pe Inga, agenta care mi-a aranjat intalnirea din St. Leonards. Mi-a spus ca din pacate au ales pe altcineva, care “avea experienta mai relevanta pentru postul respectiv”. Asta e modul politicos in care e motivata lipsa de “australian work experience”. No problem, am incasat-o si p’asta, deja m-am obisnuit.
De ce spun ca e doar un motiv pentru care esti refuzat. Pai este extrem de simplu, in momentul in care te suna si te invita la interviul direct, ei deja stiu ca n-ai experienta de munca australiana. Faptul ca motiveaza apoi (mai mult sau mai putin direct) motivul asta pentru ca n-au putut sa-ti dea jobul, e cel putin ciudat. Prefer sa mi se puna ca nu stiu sa vorbesc bine engleza decat asta cu “lipsa de experienta locala”. Si apoi sa fim seriosi cunostintele mele sunt perfect transferabile in orice parte a lumii.

Tot azi am primit un refuz neobisnuit de nepoliticos, judecat dupa nivelul de amabilitate si de cuvinte calde cu care de obicei esti refuzat. “Thanks for the application. I’m afraid your background is not quite strong enough. I will keep you in mind for other opportunities.” Asta cu “your background is not quite strong enough” e echivalent aici cu romanescul “nu esti bun, mai ai de invatat”. Postul era de DBA, nici n-am discutat cu agentul, el si dat seama doar din CV ca pregatirea mea este “not quite strong enough”. Da’ nu pot sa ma supar pe el, chiar mi-a fost simpatic cu raspunsul asta, m-a facut sa zambesc.

Toate esecurile astea nu numai ca nu reusesc sa ma doboare ci ma intaresc si mai mult. Cu cat am mai multe refuzuri cu atat sunt mai motivat; eu zic ca sunt o persoana extrem de adaptabila, cred ca in orice situatie sunt in stare sa gasesc o iesire. Deci si dupa saptamana asta in care n-am reusit sa gasesc job, trebuie sa vad partea buna a lucrurilor:
-engleza mea s-a imbunatatit considerabil, nu mai am nici o retinere sa sun agentii si sa vorbesc cu ei, nu mai sunt emotionat si nu mai vorbesc cu greutate cand ma suna vreun agent sau angajator
-pana acum am 7 interviuri directe cu angajatorii si 5 cu agenti si numarul de interviuri creste de la o saptamana la alta
-astept inca o intalnire directa cu clientul (cea la care am dat testul), am vorbit azi cu agenta, inca mai cauta persoane pe care sa le propuna la interviu caci foarte putini au facut testul ala de sql server
-mai am inca trei saptamani in care sa-mi gasesc ceva (observati diferenta dintre “mai am doar trei saptamani”)
-am gasit si planul C care e de fapt o prelungire a planului B, si nu-mi place deloc ca incalca un principiu drag mie, al neinterventiei directe in evolutia mea de aici.

Azi in cutia postala am gasit doua scrisori. Una de la TAFE, International Student Centre, semnata de IT Systems Manager, prin care imi spun ca au primit aplicatia mea pentru “Systems Aplications Developer” si ca “you will be informed of the result of your apllication as soon as possible”. La astia am aplicat mai demult prin internet, e un post bun in cadrul TAFE, echivalentul Politehnicii de la noi.
A doua scrisoare e de la “Lane Cove Council”, cei care m-au sunat ieri si mi-au spus ca mi-au acceptat aplicatia. Si ei spun ca aplicatia a fost inregistrata si ca ma vor informa cat mai curand daca ma cheama la interviu sau nu. Ieri tipul mi-a spus ca voi fi chemat in doua saptamini, aici tot el spune ca “s-ar putea sa ma cheme la interviu”. E clar ca e o scrisoare standard pe care o trimit la toti candidatii, dar e dragut din partea lor. Oricum scrisorile astea sunt din banii contribuabililor, insa e de observat ca banii astia din taxe sunt folositi tot pentru oameni, pentru a crea o atmosfera de incredere in serviciile lor si a te face sa te simti ca TU esti cel care conteaza, ei sunt doar in slujba ta.
Deci la lucrurile bune pot sa adaug si astea doua posibile joburi guvernamentale, poate mai putin bine platite ca in sistemul privat dar mult mai relaxate din punct de vedere al numarului de ore lucrate si al zilelor libere.

Toata ziua la radio ascult o melodie cu o broasca (crazy frog), pur si simplu sunt asasinat cu piesa asta. Pe broasca asta nebuna o stiu mai demult, circula acum un an sau doi un email care avea ca atasament un fisier video in care o broasca cu buze groase si cu ochelari de motocliclist (dar din aia din al doilea razboi mondial) scotea niste onomatopee foarte hazlii simuland ca porneste o motocicleta si ca merge cu ea. Cand am auzit prima data melodia am zis “a naibii broasca acum s-a apucat sa cante”, era comica melodia. Acum si astia care prezinta topul o numesc “annoying frog” adica broasca enervanta, caci ce e prea mult strica si a devenit stresanta cu sunetele ei.
E placut acum cand stiu ceva engleza sa ascult strofele melodiilor, nu numai muzica, si vreau sa spun ca e destul de interesant sa intelegi despre ce canta ei acolo…
La radio se mai difuzeaza des “noua” melodie a celor de la Backstreet Boys, “Incomplete” parca se numeste (100% comercial, au fost o trupa buna dar trebuie sa stii cand sa te opresti), Maria din Carei (cu siropul ei de tuse, si ea a fost cica parasita si se simte tare singura, il tot cheama pe ala inapoi), Black Eyed Pies cu “Don’t lie” (care e o melodie draguta si vesela), un tip pe care l-a parasit iubita si e distrus, se simte tare singur (“I’m lonely/I’m mister lonely/I have nobody/On my own”), Britney (care cica e “in focuri” si ca ceva e “haotic”, poate ca viata ei, cine stie?). Mai e o tipa care pune tot felul de intrebari (“don’t you whish you girl friend is hot like me/freak like me/fun like me”) iar un raper ii raspunde ca este minuntata si enumera motivele pentru care o place. 🙂
Difuzat des e si Eminem care e original ca intotdeauna in toate melodiile lui (mi-a placut chestia cu “…my lawyers with Michael is to busy…”).
In rest la radio astia sunt nebuni, au tot felul de subiecte, de concursuri si de promotii care mai de care mai traznite. Radioul asta pe care-l ascult eu (2day FM) face publicitate puternica pentru Big Brother care e la nu stiu ce post TV de aici. Sunt concursuri pe tema asta, interviuri cu cei din casa, etc. Auzi la ei intrebare pentru o femeie care participa la un concurs din asta (unde fiicele trebuie sa-si inscrie mamele la concurs), deci intrebarea era “ce te reprezinta, padurea deasa sau plaja braziliana?”. 🙂 V-ati prins? Saraca femeie, pe moment s-a blocat, de abia a putut sa articuleze, dar pana la urma a dat raspunsul…Alta data au intrebat-o pe una “cu cati barbati te-ai culcat pana acum”, e destul de jenant sa raspunzi la intrebarea asta in direct cand te asculta un oras intreg… Mda, hai ca v-am pus la curent si cu muzica si concursurile de p’acilea… :p

Azi a inceput weekendul, cele doua zile ale saptamanii care nu-mi plac caci n-am ce face, n-am scoala, n-am internet, n-am interviuri. O sa-mi gasesc eu ocupatii, de exemplu o sa citesc ziarele si revistele pe care le-am colectat saptamana asta caci s-au strans o gramada. Maine o sa fie un jurnal de “filozofie”, caci cand nu prea am ce face ma apuc sa-mi pun intrebari grele si sa emit pareri subiective despre probleme obiective. Latinii spuneau “cogito ergo sum” adica “cuget deci exist”, eu zic “gandesc deci nu sunt o planta”. 🙂

Add a Comment

Your email address will not be published.

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.