30 iunie 2005

Posted On June 30, 2005

Aseara, tocmai incheiasem de scris jurnalul din ziua curenta, cand m-a sunat prietenul din Dulwich Hill. Mi-a propus sa ma ajute cu bagajele chiar atunci, caci maine nu poate (il rugasem sa ma ajute miercuri cand ma mut, sa duc geamantanul meu imens cu el). A spus ca vine pe la 22,30 sa ma ia de la hotel, sa am totul pregatit, si apoi ma aduce la hotel inapoi. I-am spus ca nu-i nici o problema, ca daca nu poate azi sau maine ma descurc eu cumva dar el a vrut neaparat sa ma ajute. Eu n-am mai intalnit asa fel de oameni care desi nu te cunosc, te ajuta cu tot ce le sta in putinta si mai mult. Asta e spiritul australian…

Dimineata m-am trezit pe pe 8.30, am luat ce mai aveam prin camera de hotel, am predat cheile, mi-am luat cei 20 AUD bond si am plecat. Astfel s-a incheiat prima etapa din noua mea viata aici sub cerul austral.
Am ajuns la apartament pe o ploaie marunta care nu se mai oprea si, dupa un dus fierbinte am facut putina curatenie in sifonier si am inceput sa despachetez. Sa nu-si inchipuie cineva ca era murdar in sifonier…Nu, dar eu sunt cam obsedat de curatenie si am mai sters cu o carpa umeda si apoi cu una uscata toate rafturile. Asa…preventiv. Asa m-a invatat mama acasa, educatia asta am primit-o si p’asta o aplic.
Dupa ce mi-am aranjat lucrurile din geamantan in frumosul meu sifonier (imi place ca ma pot vedea in marime naturala in oglina lui), am incercat sa dau telefon celui de unde am luat patul sa-l intreb care e problema. Pe chitanta primita era un numar de telefon asa ca am sunat la numarul ala, dar n-am putut sa vorbesc pt. ca imi spunea ca nu se poate efectua convorbirea. Mi-am zis ca e o problema cu telefonul meu si am iesit afara sa caut un telefon public de la care sa folosesc cartela Telstra. Afara incepuse sa toarne cu galeata, eu eram doar in camasa&sacou si in blugi. Pana la un telefon m-a udat bine. Am dat, dar aceasi problema, “verificati numarul si formati din nou”. Ajung acasa ca o curca plouata (la propriu si la figurat) si dau un SMS prietenului meu rugandu-l sa ma ajute cu problema asta. Imi spune sa pun 9 inaintea numarului si sa formez…Eh, de unde sa stiu, am pus 9 si am reusit sa vorbesc. Asta de la magazin vorbeste la fel de prost ca mine engleza, dar ne intelegem in final. Cica el a venit la 18 seara si a asteptat un sfert de ora. Ii spun ca trebuia sa vina la 16.30 asa cum am stabilit. “No six teen, just six” spunea el ca mi-a zis (nu saisprezece ci sase). Asa o fi zis, eu sunt de vina probabil, dar si asta vorbeste engleza cu prune in gura. Alta data intreb de doua ori sau ii pun sa scrie.

Am aprins ochiul mare de la aragaz caci era cam frig in casa si mi-am pus in apropiere sacoul si blugii sa se usuce. Pana am facut dus (ca imi place la nebunie noul meu dus) si m-am imbracat in treningul uscat & calduros s-a facut caldura in living. Asa ca am mancat un compot de ananas si apoi obosit, mi-am intins pe jos niste ziare, mi-am luat pernuta cu “I love You” in forma de inimioara daruita de cineva special pentru mine, si m-am culcat. Parca sunt un “homeless in my home”- e aproape intraductibil in romana, literal inseamna “fara casa in casa mea”. Sper ca azi sa primesc odata patul ala ca daca nu trebuie sa dorm pe jos diseara.
Dupa ce m-am trezit, pe la ora 14, am vazut ca ploua in continuare. Azi toata ziua o sa ploua in Sydney. Si cand ma gandesc ca cei din Romania se bucura de soare si de caldura…Lasa ca atunci cand ei chiar o sa dardaie de frig, eu o sa fac plaja pe malul Pacificului, iar de Craciun o sa le trimit o poza cu mine la plaja intr-un sezlong incadrat de doua blonde in bikini…

Cum tot n-aveam ce face, m-am imbracat cu haine uscate si m-am dus sa-mi fac cont la banca si sa ma inregistrez la Centrelink pt. ca amandoua sunt la doi pasi de mine.
Pentru un nou venit pasii pe care trebuie sa-i urmeze sunt:
1. Cautat si inchiriat locuinta
2. Deschis cont la banca (numai dupa ce ai o adresa stabila; se poate da si ca adresa o casuta de la un oficiu postal dar nu e indicat, mai multa incredere inspira o adresa)
3. Inregistrare la Centrelink
4. Inregistrare la agentia de joburi aleasa la Centrelink.
5. TFN (Tax File Number).
6. Inregistrare la Medicare (sistemul de baza de sanatate).
7. Cautare job.
8. Permis auto (optional dar foarte recomandat)

Cu locuita nu mai are rost sa explic. Te costa, dar iti da credibilitate la banca, dar mai ales atunci cand cauti loc de munca. Si oricum e mai ieftin ca la hotel. Si poti avea telefon fix la care sa te caute angajatorii si prin care sa te conectezi la internet. Plus ca iti trebuie o adresa inainte de ati deschide cont la banca si de a te inregistra la Centrelink.

Contul la banca este util pentru ca din el o sa platesti toate utilitatile (energie, telefon fix, chirie). In acest cont o sa-ti vina salariul cand te angajezi (aici nimeni nu te plateste cash decat daca lucrezi la negru).

Centrelink este o agentie guvernamentala care se ocupa de ajutoare sociale si de integrarea in societate a persoanelor fara posibilitati materiale. Centrelink are contract cu diverse agentii de joburi (plasare a fortei de munca) care iti ofera joburi in sistemul de stat/guvernamental din Australia. Deci, dupa ce te inregistrezi la Centrelink, ti se da sa alegi o agentie de joburi dintr-o lista care cuprinde agentii din zona in care locuiesti. Nu trebuie sa alegi pe loc, poti sa te duci si sa le vizitezi, sa vorbesti cu ei, sa vezi ce pot oferi fiecare si apoi sa alegi. Agentia asta pe care o vei alege iti va oferi asistenta in crearea CV-ului si te va trimite la interviuri pentru joburile oferite in sistemul guvernamental. Partea cu adevarat frumoasa este ca ai acces nelimitat la internet, telefon, imprimanta si fax unde iti poti cauta si altfel de joburi decat cele oferite de stat (cele din sistemul privat adica).
Dupa ce ai ales agentia, Centrelink-ul iti face programare la agentia de plasare si de aici incolo nu mai ai treaba cu Centrelink-ul. Inainte de a pleca insa de la Centrelink ti se da un card “Job Network Card” pe care figureaza numele, un numar de “cautator de job”-jobseeker number, si de cand e valabil cardul. In caz ca gasesti job trebuie sa-l dai inapoi la Centrelink.

Despre agentia de plasare am spus deja. Inca n-am fost acolo, o sa mai revin cu detalii dupa ce ma duc.

TFN-ul (tax file number) este un numar care se atribuie tuturor rezidentilor australieni. Este important pentru plata taxelor si a impozitelor. Cand te angajezi ti se cere acest TFN. Ca sa-l obtii trebuie sa aplici pe internet urmand ca sa-ti vina acasa in 15-20 de zile. Daca castigi bani trebuie sa platesti taxe, daca cumperi orice bun platesti GST (Goods and Service Tax) care e de 10% si care e inclus in pretul produsului. Dar niciodata nu vezi la pretul din raft, produsul fara GST, cum e tampenia din Ro sa se afiseze pretul fara TVA si TVA-ul separat, sau sa se faca reclama la un pret fara TVA. Pe bon sau pe chitante este insa scris.

Medicare este sistemul lor de sanatate, sistem de baza oferit de stat. Aici exista si o multime de asigurari medicale private la care te poti inscrie. Dar si sistemul de asigurari de stat are mai multe trepte, totul depinde de cat platesti lunar. Cand o sa aflu mai multe am sa revin cu amanunte. Ce e important e ca dupa 10 zile de cand ai venit (probabil vor sa se asigure ca ai supravietuit 10 zile aici :)) primesti acest sistem de baza.

Despre “cautare job” n-are rost sa explic acum. O sa revin cu siguranta la subiect.

Permisul auto (driver licence) este actul cu care te legitimezi in Australia. Cu el poti sa cumperi produse in rate (daca ai job), cu el conduci masina, cu el te identifici oriunde ti se cere un act de identitate. Aproape toti australienii, dupa majorat, au permis de conducere fie ca conduc sau nu. Mai multe detalii voi da mai tarziu, pe masura ce aflu noi informatii.

Deci am plecat pe ploaie sa caut o banca unde sa-mi deschid un cont. Vazusem ieri dupa coltul strazii o banca si parca un Centrelink (astea sunt imprastiate peste tot, este imposibil sa nu dai peste unul in zona in care locuiesti). Am gasit Commonwealth Bank of Australia care e o banca importanta in Australia si nu numai. Din cate am inteles e una din cele mai vechi banci, deci e o banca cu traditie, dar nu asta conteaza, toate bancile sunt bune aici. Am intrat si am spus ca vreau sa-mi deschid un cont. Am fost indrumat la un ghiseu unde o doamna foarte amabila mi-a cerut pasaportul, adresa si o parola din 6 litere dupa care mi-a inmanat un contract standard spune ea, pt. deschiderea unui cont. Pentru acest cont trebuie sa platesc o taxa lunara (fee) de 5 AUD. Am semnat si am primit un cartonas intr-o husa de plastic cu sigla bancii, cartonas in care este scris numarul filialei la care a fost deschis contul, numarul contului si numarul cardului pe care urmeaza sa-l primesc prin posta dupa trei zile. Cu acest card pe care-l voi primi, pot face plati pe internet sau in magazine, pot plati tot ce se poate plati, pot retrage bani de la orice ATM din Australia. Nu e un card de credit ci unul de debit. Am intrebat si mi-a spus ca dupa trei luni de cand voi avea job, pot sa cer un card de credit.
Totul a durat 10 minute iar in timp ce-mi introducea datele in sistem vorbea si radea cu mine, la sfarsit dandu-mi o carte de vizita si spunandu-mi ca pot sa o sun pt. orice problema legata de contul sau cardul meu. Mi-a spus ca putem avea discutii in particular de cate ori facem o programare, intr-un birou al bancii, caci ea o sa se ocupe de acum incolo de contul meu. I-am zambit si mi-am luat la revedere, dupa care am plecat sa caut Centrelink-ul. Afara ploua cu galeata dar in general magazinele au toate un fel de streasini inalte care acopera tot trotuarul deci poti merge pe trotuar fara sa te ploua. Centerlink-ul este la trei numere distanta de banca dar pe cealalta parte, iar langa el, in josul strazii, sunt doua agentii de joburi. Deci le am pe toate aproape!

Am intrat la Centrelink unde dupa ce am spus ca sunt nou in Australia si vreau sa ma inregistrez pentru cautare de munca, o d-ra mi-a cerut pasaportul si mi-a facut o programare cu un agent de-al lor. Se poate ca programarea sa fie si in alta zi dar se pare ca era cineva disponibil care putea sa ma primeasca “right now” (e logic ca erau mai liberi, cine naiba venea pe ploaia aia acolo). Toti cei care intra trebuie sa aiba programare de la oficiul asta de la intrare si mi s-a spus sa astept pe scaun pana sunt chemat la interviul cu agentul. Pe tot parterul cladirii erau birouri in care statea cate un agent/agenta care vorbea cu cineva. Cand termina cu persoana respectiva venea si striga pe nume persoana care urma (probabil avea in calculator programarile). In general cei care intrau erau aborigeni. Astia sunt mai negri la fata dar nu ca negri din Africa, au parul cret sau in suvite groase, si sunt in general mai corpolenti, in orice caz bine facuti (n-am vazut nici unul slab pana acum). Sunt mai prost imbracati decat majoritatea (in treninguri sau geci sau blugi) dar sunt curati. Oricum se vede ca sunt mai saraci. O sa vorbesc cu alta ocazie de toate tipurile de oamenii care sunt pe aici, in Sydney.
Mi-a venit si mie randul la interviu si am stat de vorba cu un tip blondut, uscativ si inalt care vorbea o engleza impecabila. I-am spus ca vreau sa ma inregistrez pt. cautare job si mi-a dat o lista de doua pagini de agentii de plasament din care sa aleg. Mi-a sugerat sa merg pe la ele, sa vad ce-mi pot oferi fiecare si apoi sa fac alegerea dar eu i-am explicat ca vreau una foarte aproape de locul unde stau, ca am vazut doua pe strada si as dori daca se poate sa ma inscrie la una din ele. Asa ca am ales una dupa care mi-a facut programare acolo pe 5 iulie la ora 10. Mi-a spus cum o sa ma ajute agentia respectiva, ca o sa-mi faca cei de acolo un resume dar trebuie sa aduc cu mine toate actele pe care le am. Adica diplomele de studii, recomandarile de la joburi si tot ce alte acte consider eu ca sunt necesare in angajare. Mi-a mai spus ca acolo voi putea folosi un computer, ca am acces la imprimanta, telefon, fax. Deci de pe 5 iulie voi putea veni zilnic la internet ceea ce nu e putin lucru!
Dupa ce mi-a luat niste date (nume, prenume, tara de origine, studii, daca am lucrat in orice domeniu, daca am lucrat in domeniul in care m-am pregatit, de cate ori mi-am schimbat locuinta in ultimele 6 luni, cata engleza stiu-el a zis ca stiu bine), am semnat o hartie pe care erau tiparite toate aceste date. Mi s-a dat un card de “job seeker” si o hartie cu care sa ma prezint pe 5 iulie la agentia respectiva care se numeste “Job Futures/Work Ventures Redfern”. Astia ma pot propune pentru un job dar doar in sistemul guvernamental. Dar sunt liber sa aplic oriunde si sa caut job si in sistemul privat, numai ca trebuie eu sa-i contactez pe acestia si sa stabilesc interviul. Toata treaba aici a durat 20-25 de minute.

M-am intors acasa, si am scris in jurnal pana cand a venit tipul cu patul. Dupa complicatii cu deschiderea usilor de la parcare, caci nu stiam cum sa folosesc telecomanda, mi-a dat patul, de fapt bucatile de metal care compuneau patul. A zis ca ar trebui sa-mi mai ia 20 AUD dar imi face o favoare.
A fost simplu sa-l montez insa am o problema. Lenjeria mea de pat din Romania e prea mica! Sa nu aduceti lenjerii aici, caci nu se potrivesc la paturile astea. Plus ca atarna greu la bagaj iar aici gasiti ieftine (am vazut cu 10 AUD). Eu am pus lenjeria asa, pe trei sferturi de pat…Seara nu s-a mai intamplat nimic deosebit.

Maine, daca nu mai ploua, caut un internet ieftin sa pun ultimele trei zile pe site, sa aplic pentru TFN si sa incep sa trimit CV-uri pentru joburi. E bine ca incep cu 1 iulie sa caut de munca caci oricum, pana pe 5 iunie cand ma duc la job agency, nu vreau sa stau degeaba in privinta asta.
Aici in zona sunt doua internet café-uri dar foarte scumpe, cu 3 dolari ora si 15 dolari nelimitat. Foarte scump, nu-mi permit…Pana la urma, daca nu gasesc mai ieftin, ma duc in Kings Cross cu 3 AUD nelimitat, langa hotelul la care am stat.

S-a mai incheiat o zi in Australia, a cincea zi de cand sunt aici. Am o stare de bine si de optimism, sunt bucuros pentru ce am realizat pana acum si am incredere ca voi gasi curand o slujba. Eu sper sa nu treaca mai mult de o luna, maxim doua…